Avem perioade în care ne simțim mai îngrijorați, simțim presiune căreia nu știm cum să-i
facem față, ne vedem vulnerabili atunci când apar situații neprevăzute, sau atunci când
percepem comportamentul celor din jur ca unul de evaluare. Atunci suntem anxioși. Atunci
este posibil să apară senzații în corp tipice manifestării anxietății: tensiune musculară,
presiune în piept, durere usoară de cap, durere de burtă. De asemenea, apar schimbări de
dispoziție, iritabilitate crescută, dificultate de concentrare, ruminare, igienă a somnului
precară (dificultate la adormire, somn întrerupt, agitat), gândire negativă.

Pentru a controla aceste stări de anxietate și a le ține în limite normale, ne ajută dacă suntem
atenți la gândurile noastre (să nu exagerăm fricile, să nu interpretăm erorat acțiunile celor de
lângă noi, sau evenimente cărora le dăm importanță), dacă facem sport regulat, dacă avem
relații de calitate cu oamenii apropiați și dacă acordăm atenție alimentației noastre. În tratarea
anxietății șansele de ameliorare sunt mai mari dacă se acordă atenție și dietei personale.

Dacă în urmă cu mulți ani alimentația era alcătuită din produse naturale, în prezent, dieta
noastră (adulți, copii și adolescenți) conține un procent foarte mare de produse procesate. S-a
remarcat faptul că, în special, înainte și după evenimente anxiogene, apare nevoia de a
consuma mâncare nesănătoasă, „de confort”, iar efectul s-a dovedit a fi de menținere și
exacerbare a simptomelor anxioase. Acest lucru se datorează relației strânse dintre intestin și
creier, posibilă datorită transmiterii de la intestin către creier a informațiilor „bune” sau „rele”,
în funcție de calitatea microbiomului intestinal. Dacă microbiomul este sănătos, adică conține
bacterii variate, într-un număr considerabil, nu sunt prezente procese inflamatorii, atunci și
creierul funcționează în limite normale (în special amigdala), reușind să ofere un răspuns
adaptativ în situatii anxiogene.

Cercetătorii au demonstrat de-a lungul timpului, prin numeroase meta-analize și studii
longitudinale faptul că un intestin „anxios” contribuie la hiperactivarea amigdalei și la apariția
unui răspuns intens la stres pe axa HPA (hipotalamo-hipofizo-suprarenală). Acest aspect este
și mai important pentru copiii și adolescenții deoarece aceștia sunt, din start, în dezavantaj din
cauza deficitului de abilități învățate de gestionare a stresului și anxietății, iar structurarea
sănătoasă a axei HPA în perioada timpurie a vieții le oferă copiilor și adolescenților rezistență
în fața adversităților.

O dieta sănătoasă, care poate susține buna funcționare a creierului și, în consecință, un
echilibru emoțional și mental este compusă din fibre, acizi grasi omega-3, alimente murate și
fermentate, vitamine și minerale (în special vitaminele D, B1, B6, A, C și E, magneziu, calciu,
zinc).
Consumul zilnic de fibre asigură prezența în intestin a bacteriilor „bune”, reducând procesele
inflamatorii din intestin și creier, procese care se întâlnesc într-un număr mai mare la
persoanele anxioase. De asemenea, consumul de fibre asigură o stare mai lungă de sațietate,
ceea ce întârzie apariția senzației de foame și riscul de adăugare în greutate. Consumul de
alimente fermentate și murate de asemenea ajută la menținerea sănătății intestinale și
diminuarea simptomelor anxietății.

O dietă bazată pe alimente care conțin grăsimi „rele” și carbohidrati cu indice glicemic mare –
consumată de foarte mulți copii, adolescenți și adulți – ne influențează negativ sănătatea
creierului și starea emoțională și mentală, favorizând intensificarea anxietății. Chiar și un
regim alimentar haotic, cu pauze prelungite între mese, poate intensifica simptomele anxioase,
din cauza scăderii nivelului de glucoză din sânge. Cofeina și alcoolul sunt alimente pe care
copiii și adolescenții ar trebui să le excludă din consum, iar adulții să le reducă. Pe lângă
efectele negative evidente asupra dezvoltării creierului și a altor organe, cofeina și alcoolul
mențin anxietatea, în ciuda credinței eronate de efect liniștitor. Glutenul și îndulcitorii
artificiali de asemenea înrăutățesc starea de anxietate, atât la adulți, cât și la copii și
adolescenți. În cazul semnelor și simptomelor persistente de anxietate este indicat consultul
gastroenterologului și eliminarea sau confirmarea diagnosticului de boală celiacă. Chiar și
dacă nu se confirmă acest diagnostic, va fi de ajutor consumul redus de alimente cu gluten și
îndulcitori artificiali.
Alimente recomandate pentru ameliorarea anxietății: boboase, hrișcă, ovăz, nuci, migdale,
fructe de pădure, banane, mere, pere, iaurt, murături, năut, carne de curcan.
Alimente nerecomandate (de consumat cât mai puțin, sau de exclus): pâine albă, cartofi, orez
alb, alimente prăjite, alcool, cofeină.

Dacă avem dubii în privința influenței alimentației asupra stărilor noastre de anxietate, putem
face un test, oferindu-ne, să zicem, o săptămână în care să mâncăm mai sănătos, urmărind
felul în care ne simțim la final de zi.
Putem fi mai bine dacă avem grijă de noi și ne privim cu compasiune.